Burnea Stefania-E TIMP ȘI GÂND ÎN RÂUL CE CURGE




Pustiu-i trezit de râul ce curge
Cu clinchet firav ce-n ceruri ajunge,
Cristale se zbat pe pietre trecute,
Pe mal, zburlite, zac frunze căzute.
Sclipirile zilei se scaldă în unde,
Cu ele-n adânc și timpul pătrunde
Și-n unduiri de trupuri prinse în dans,
Gonesc întruna în al vieții balans.
Eșarfă de-albastru-n ape plutește,
Fărâmă-i din cerul ce te-ocrotește,
Smaraldele-mbracă secunda-n valuri
Și-ating, în surdină, frunze pe maluri.
Și-s stele căzute-n unde ce-aleargă,
Cu mâini aprinse vor bube să șteargă
Și-n negura nopții, când gândul se-adună,
În brațe se iau să meargă-mpreună.
De-i zi și-apoi noapte, de-i soare ori nor,
Pe râul ce curge e-un gând călător,
De-i noapte ori zi, de-i nor ori de-i soare,
Pustiu-i trezit de-a apei cântare.
ȘT.B.-08.08.2019


Comentarii