A venit toamna, evocã tainic timpul, precum poetul necuvintelor a imortalizat pe hârtia albã anotimpul tomnatic !
A venit toamna, exclamã miraţi copii, urmeazã sa mergem spre şcoalã pentru a ne pregãti pentru inevitabila şcoalã a vieţii !
A venit toamna, exclamã îndrãgostiţii care merg pe aleile pavate cu frunze ruginii. Iubirea ne-a unit, ne aşteaptã maturitatea sentimentelor nutrite de noi doi !
A venit toamna, exclamã tânãrul, timpul iubirii mã îmbrãţişeazã , apoi urmeazã timpul maturitãţii … Observã cã timpul trece fãrã sã-l pot opri !
A venit toamna, abia şopteşte un bãtrân, toamna vieţii, apoi urmeazã iarna uitãrii sub impresia unui zid alb !
A venit toamna… îşi spun oamenii cuprinşi de diversele stãri sufleteşti !
Comentarii
Trimiteți un comentariu